CAPITOLUL 1: MORFOLOGIA ANALITICÃ NUMERICÃ

1.1. Achiziţia de date; tipuri de date (continuare)

p. 17

1.1.3. Criterii complementare

În afara celor prezentate şi în prima ediţie a Sistemului Compas au intervenit câteva tipuri de date pe care le-am considerat necesare, însă numai pentru situaţii particulare.

O situaţie este cea a recipientelor cu un segment cilindric sau tronconic bine precizat (amfore, de pildă). La aceste vase se operează cu câteva repere şi date suplimentare. În primul rând, în locul unui diametru median – avem trei[23]: MaS (median superior, care marchează începutul segmentului cilindric/tronconic), MaI (median inferior, care marchează sfârşitul segmentului cilindric/tronconic) şi Ma[24] (care, aici, reprezintă jumătatea distanţei dintre as şi ai). Înălţimea dintre Mas şi Mai este Înălţimea mediană

p. 18

care, corelată înălţimii totale, generează criteriul de informaţie primară PImd/I. Nu am fost în situaţia de a face analize morfologice pe astfel de obiecte. Apărând repere şi criterii suplimentare, cu siguranţă teoria se va complica. Pentru etalarea diferenţelor va fi necesar un studiu separat, alături de aplicaţia corespunzătoare.

Raportul dintre înălţimea inferioară şi înălţime (PIi/I) este folosit numai în cazul particular al vaselor din care nu a fost întregită decât jumătatea inferioară (raportul, în celelalte cazuri dedus, este indispensabil calculului de volum).

Alte două criterii folosite numai în situaţii specifice (aici: tipsii) sunt AI/f şi AI/k (explicate în Anexa tehnică). Aceste criterii sunt necesare fiindcă o mulţime de criterii uzuale (lăţimea, formatul, arcuirea) nu sunt aplicabile unor forme foarte plate.

Se pot folosi oricâte alte criterii, prin recorelarea unor date. De exemplu, Rusanova şi urmaşii folosesc criterii care, în termenii Compas, se scriu PIi/I (folosit de mine numai ca situaţie particulară, v. supra) sau Pa/f (ceea ce este relaţia inversată a criteriului Compas Pf/a), pentru a da doar exemple (lista criteriilor Rusanovei este însă mult mai scurtă). Am putea folosi şi aceste criterii, abuzând de capacitatea practic nelimitată a calculatorului de a memora şi jongla cu cifre; ar fi însă redundant să reţinem asemenea informaţii, fiindcă ele pot fi oricând obţinute prin interogarea bazei de date (deci prin folosirea unui query, în termenii bazei de date) prin recorelarea datelor existente.

Scopul informaţiilor primare este de a crea un sistem care să fie capabil să “descrie” obiectul[25], în detaliile semnificative. Aşa cum vom vedea, aceste cifre pot folosi efectiv la realizarea a ceea ce vom numi, în alt subcapitol, desenul matricial. Un scop secundar, după cum vom vedea, este prelevarea a suficient de multe date pentru a permite calculul capacităţii.

ÎNAPOI LA SUMAR VOLUMUL I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – 1.1.4. (Tratarea asimetriilor)

---

[23] Vezi planşa V, fig. 17.

[24] Cele trei sunt de fapt valori de măsurătoare (de aceea poartă prefixul M, vezi subcapitolele următoare), realizând prin mediere diametrul cilindrului necesar calcului de volum (despre măsurarea capacităţii – tot într-un capitol următor)

[25] Este ceea ce, din păcate, nu a reuşit Gabriel Fusek (1994), deşi este clar că a încercat. Pentru a evita munca epuizantă, pe un lot semnificativ de vase, de sute de obiecte, am încercat să compatibilizez cele două sisteme, respectiv să realizez o interfaţă prin care să se încarce date tip Fusek, iar sistemul să returneze date tip Compas (sau invers), dar am eşuat, constatând că sistemul, raţional până la un punct, nu “se încheie”. Cu alte cuvinte, din tabelele lui Fusek nu se poate reconstitui imaginea unui vas.